Fără limite.

Cu-n vîrf de creion înţep atmosfera,
Gîndurile îl zdrobeşte de o coală de hîrtie;
Şi cerul,stelele,luna,cîmpul şi lacul se scurg prin vîrful gri al creionului.
Clipe boeme,marginite in foaie îşi trăiesc viaţa în pustiul trasat cu linii.
The End!

"Valoarea tradiţiilor pentru viaţa contemporană"

Un popor fără trecut ,e un popor în beznă.Un popor a cărei existenţă are perioade transparente, e un popor aflat  în criză existenţială.Avînd un declin spiritual,el riscă să piară sau să se asimileze cu alte popoare,care într-un final tot spre pieirea indentităţii duce.Nici un popor nu a avut un trecut silenţios,drept dovadă avem o cultură vastă în care evenimentele marcante işi găsesc refugiu.Prin vene curge sîngele unor eroi,care şi-au dat viaţa luptînd....
Avem noi oare permisiunea de a ne uita obîrşia? De a ne consola cu perspectivele din viitor,uitînd şi devalorizînd vechile datini ,care au fost adevărate simboluri ale vitalităţii?
Deşi permanent ne aflăm într-o mişcare istorică,într-o schimbare de mentalitate,valoarea tradiţiilor trebuie supusă unei păstrări perpetue.Tradiţiile noastre trebuie sa ne acapareze într-un mod deosebit viziunea şi vibraţia sufletului;indiferent de inovaţiile epocii,acestea trebuie să ocupe un loc necondiţionat în universul nostru empiric,întrucît afectează spiritul nostru contemplativ,fiind un adevărat generator de sentimente şi emoţii.Cineva a afirmat ca:" tradiţiile sunt semne viguroase ale existenţei noastre."Dacă le lăsăm la judecata indiferenţei,cine rămînem?

Searching

Ne aflăm permanent in căutare la ceva,acel ceva ce ne-ar perminte să acaparăm spaţiul infinitului, deşi conştienţi că nu-l vom coloniza niciodată.Sufletul tînjeşte mereu după o realitate mult mai clară,mai distinctă şi se revoltă,căutînd in beznă, ideea unui adevăr absolut.Aflaţi mereu in contradicţie cu sinele,se simte ameninţat de o moarte spirituală,de un război inspăimîntător.Devenim marionete ale destinului nu prin faptul că ne aflăm sub stapînirea altor indivizi(oamenii),ci pentru că am  pierdut natura internă a sufletului.Interiorul nu mai deţine macrocosmul,ci rămîne doar săpîn al vidului.