"..Arta cere măreţie",zicea A.S.Puşkin.
Frumosul e o artă,ea cere implicare personală profundă.Înainte de a pune stratul material în realizarea unui vis frumos,arta este creată din sentimente.Ceea ce vedem noi prin artă este şarmul creaţiei şi îndeosebi a Creatorului.Dacă arta e în stare să ne mişte sufletul din pereţii-frontiere măcar pentru un minut,atunci capodopera respectivă e vie,ea trăieşte în zidurile sale materiale sau imateriale.Arta cere desăvîrşire,apreciere,splendoare şi dedicare.În ea cineva trebuie să plăsmuiască geniul naturii divine.Niciodată lucrurile de artă nu au fost obişnuite,de aceea nimic,nicăieri nu poate a fi socotit un rebut.,dacă ea face măcar un suflet să se simtă nobil,fericit sau pasional.Arta e ca şi cerul, mereu frumos şi plin de candoare,mereu acelaşi şi totdeauna altul.Dacă arta e o expresie a sufletului ,atunci ea e produsul a ceea ce ai tu în tine mai preţios.Arta te vrea în întregime, nu-ţi vrea umbra,ci pe tine însuţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu