Verdict

În lumea în care nu mai eşti
Şi totu-i mort în clipe,
Castelul tainelor lumeşti
Se scurge-n stînci, de valuri risipite.

Un ochi de-azur te-a dat în urmărire
I-auzi cum paşii tăi de criminal,
Îţi urmăresc umbra fugară
Şi zîmbetul ţi-e de cristal
În murmurul scînteilor de primăvară.

Tandreţea viselor se varsă
Ca o fecioară pe rug arsă.
Ah, visele spînzurate-s, încîlcite-n ram,
Aşteaptă vîntul să le-arunce în cimitirul de wolfram.