Şi timpuri reci se scurg prin dune de nisip,
Adormi copil strivit de gînduri, caci visul ţi-a fugit.
În cîmpul bătut de stele şi luna-i de metal
Ţi-ascunzi tu inima-n tărînă, chemîndu-l pe Dedal
Şi zîmbetul ţi e ingheţat sub cerul abia stins
Degeaba încerci să mai prinzi firul cînd Duhul te-a lăsat
Şi sufletul tău mort în trup ţi-e îngropat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu